Blog/Articole

Despre poveștile terapeutice.
Care sunt beneficiile. Cum lucrează

Nu întâmplător poveștile sunt întâlnite în toate culturile și pe tot globul pământesc. Dacă ești om, ai o poveste de spus. Ele reprezintă probabil atât cea mai veche forma de psihoterapie cât și modalitatea cea mai obișnuită prin care s-au transmis ”modelele” de înțelepciune.     

Folosirea terapiei cu povești nu este nouă, dar devine tot mai populară din nou. Psihoterapeutul Milton Erickson a fost primul care a susținut folosirea poveștilor și a metaforelor în terapia pentru copii și adulți. El a sugerat că terapeuții pot influența experiența inconștientă a unui pacient prin furnizarea de informații noi, trezirea sentimentelor și crearea de noi experiențe prin povestiri, deoarece acestea pun pe ascultător într-o stare de disponibilitate receptivă.

Copiii mici, cu tendința lor de gândire magică, suspendă realitatea și răspund la aspectele non-logice ale poveștilor metaforice ca și cum ar fi reale. Ei se identifică cu personaje de poveste, își dezvăluie confuziile, amintirile dureroase și sentimente, și caută soluții la problemele sau provocările vieții. Poveștile stabilesc ”scena” care ne pregătește pentru schimbare. Deși privite ca un joc de către copii, prin elementele fantastice și metafore, poveștile fac apel la imaginație și folosesc teme cu care ei se confruntă în viața de zi cu zi: succesul – eșecul, curajul – teama, puterea – slăbiciunea, dependența – independența, siguranța- nesiguranța, încrederea – neîncrederea, durerea- bucuria, speranța – lipsa de speranță, iertarea – răzbunarea, s.a.

Deși pare un lucru fantastic, o poveste potrivită spusă la momentul potrivit poate facilita vindecarea psihologică și chiar fizică. Nu trebuie să știi exact cum funcționează un medicament pentru ca acesta să aibă efect și să vă vindece din interior. Chiar dacă o poveste nu funcționează imediat pentru cineva, ea poate acționa în timp, lucrând în subconștient. Iar cât timp lucrează în subconștient, ne putem bucura pur și simplu de învățăturile pe care le extragem din ea…

Neurologii spun că o poveste pune întregul creier să funcționeze. Atunci când povestim altora, poveștile noastre pot avea efect și asupra altora. Știm că ne putem activa creierul mai bine dacă ascultăm povești. De ce? Pentru că așa funcționăm, suntem conectați prin povești. Legăm metaforele și întâmplările reale în mod automat. Tot ceea ce se află în creierul nostru caută relația cauză-efect a unui lucru pe care l-am experimentat anterior.

Gândim în povestiri toată ziua, indiferent dacă este vorba despre munca noastră, prietenii, soțul, copilul nostru sau despre un simplu shopping. Noi facem scurte povești – scenarii în capul nostru pentru fiecare acțiune și conversație. În 2008, Jeremy Hsu a scris un articol pentru Scientific American intitulat “Secretele povestirii: de ce iubim un fir (epic) bun“. În articol, el a examinat activitatea psihologilor și a cercetătorilor specializați în  neuroștiințe care studiază înclinația oamenilor pentru povestiri. Concluzia? ”Oamenii acceptă mai ușor ideile atunci când mintea lor este setată pe poveste, decât atunci când află în modul analitic.

Vă amintiți sentimentul când un prieten ți-a spus o poveste și apoi două săptămâni mai târziu, îi spui aceeași poveste lui ca și cum ar fi fost ideea ta? Acest lucru este absolut normal și, în același timp, una dintre cele mai puternice căi de a atrage oamenii cu ideile și gândurile voastre. Potrivit cercetătorului Uri Hasson de la Universitatea Princeton, povestea este singura modalitate de a activa părți în creier astfel încât un ascultător să transforme povestea ascultată în propria lui idee și experiență.

De aceea povestea terapeutică este metoda cea mai simplă prin care transmitem copiilor modele comportamentale și valori morale, cu ajutorul căreia putem înlătura anumite comportamente nedorite. Povestea propriu-zisă ajută copilul să se identifice cu personajele și să trăiască alături de ele atât emoțiile provocate de problema în cauză cât și satisfacția, bucuria dată de găsirea soluției. Povestea nu îi spune direct copilului ce să facă sau cum să se comporte, și nici nu îl critică sau etichetează. Acționând indirect, povestea îl ajută pe copil să transpună soluția din poveste în viața sa reală.

Cum lucrează terapeutic poveștile și metaforele? Ele vindecă deoarece ele ne pun în contact cu dorinţele şi nevoile noastre cele mai profunde, cu obstacolele pe care le avem de trecut şi cu resursele noastre interioare, de cele mai multe ori ne(re)cunoscute. Poveştile ne pun în contact cu noi înşine. Ele stimulează atât dezvoltarea cognitiv-intelectuală (gândirea, imaginaţia, limbajul) cât și dezvoltarea afectiv-emoţională, deoarece poveştile ajută la înţelegerea emoțiilor şi la învăţarea exprimării lor.  Ele furnizează modele de identificare, soluţii posibile la probleme asemănătoare, modele comportamentale şi valori.

Poveştile ne îmbogăţesc experienţa. Experienţa este principala modalitate de învăţare a copiilor. Ea ne ajută să facem faţă schimbărilor care apar uneori pe neaşteptate şi care ne pot bulversa. Experienţa poate avea conotaţii negative sau pozitive. Tocmai de aceea tot mai mulţi specialişti  recomandă folosirea poveştilor cu scop terapeutic pentru a-i ajuta pe copii să facă faţă unei situaţii dureroase prin care trec în acel moment,  pentru a-i pregăti să înfrunte situaţii negative viitoare, sau pentru a-i sprijini să depășească situații de viață deosebite.

Succesul poveştilor terapeutice este dat de faptul că face ascultătorul să lase ”garda jos”. Reuşeşte acest lucru deoarece problema copilului este pusă pe seama personajului din poveste și  în acest mod el nu va mai simţi nevoia de a nega un adevăr sau de a se apăra atunci când se simte criticat. Poate intra astfel în contact cu inconştientul şi soluţiile care se găsesc în el, deoarece soluţiile cele mai bune pentru problemele personale le deţine chiar persoana în cauză ( ”resursele se află în tine”) .

Povestea terapeutică scoate la iveală emoţii, sentimente, gânduri care riscă altfel să rămână ascunse în inconştient. Limbajul emoţional al copilului nefiind suficient de dezvoltat, copilului  îi este greu să se exprime, să-şi mărturisească trăirile sau gândurile. Cel mai des el se exprimă prin comportament şi reacţii ( plâns, țipete, aruncarea obiectelor sau chiar lovirea unei persoane sau prin îmbrăţişări, țopăieli, râsete). Prin poveste, copilul se identifică cu personajele şi reuşeşte mai uşor să îşi exprime trăirile.

Astfel, prin povești se pot ameliora şi chiar trata probleme precum: fricile exagerate, timiditatea, dependenţa de părinţi, accesele de furie, dar şi problemele legate de respectarea rutinelor ca şi: programul de somn, al meselor, îmbrăcatul, spălatul mâinilor, efectuarea temelor etc.

Care sunt beneficiile terapiei prin povești?

  • Nu are efecte negative
  • Prezintă probleme specifice vârstei
  • Nu oferă soluții prestabilite de rezolvare a problemei, ci îl pune pe ascultător să descopere singur ce paşi poate face în găsirea soluţiilor
  • Ajută la  memorarea soluţiei şi aplicarea ei în viaţa personală
  • Este captivantă, victoria personajului din poveste poate da încredere copilului în reușita personală
  • Depăşeşte rezistenţele la schimbare
  • Oferă ascultătorului posibilitatea de a se distanţa emoţional de situaţia – problemă cu care se confruntă
  • Poate fi spusă atât de psihologi, consilieri cât şi de cadre didactice şi părinţi
  • Favorizează comunicarea dintre copil şi adult

Nu este ușor să scrii o poveste terapeutică și nu orice poveste este terapeutică. Pentru a îndeplini această condiţie, povestea trebuie în primul rând să ajute, să modifice în bine, să creeze legături între informaţiile aflate pentru a găsi soluția cea mai potrivită. Ea se mulează pe problema ascultătorului, care  trăieşte intens până în punctul în care descoperă soluția în rezolvarea problemei. O poveste terapeutică  ne arată că nu suntem singurii care avem dificultăţi zilnice, frici, nelinişti, întrebări sau nemulţumiri. Ne învață că problemele au rezolvare. Pentru ca o poveste să fie terapeutică, ea trebuie să tămăduiască, să aducă linişte, încredere şi o nouă atitudine.

Să ne bucurăm deci de puterea poveștilor, pentru că ele pot lucra în favoarea noastră.

Să citim, să ascultăm, să povestim… Cine începe?

Mihaela Coravu,

Autoarea Poveștilor Ewei

Print Friendly, PDF & Email


Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Campurile obligatorii sunt marcate cu *